Kentaur’s Weblog

Just another WordPress.com weblog

Televiziunea si picatura chinezeasca

Picatura chinezeasca este denumirea populara a torturii cu apa. Apa este lasata usor sa curga in picaturi pe fruntea unei persoane, ducand, treptat, la nebunia victimei. Aceasta forma de tortura a fost descrisa de Hippolytus de Marsliis in Italia secolului al XVI-lea. Se presupune ca tortura vine de la faptul ca apa curge foarte incet si foarte putin, la intervale scurte de timp.

Televizorul foloseste picatura chinezeasca subtil, te macina incet – incet. Aparent nu te doare dar urzica. Nu mori dintr-o urzicatura, nu mori dacă te înteapa o viespe dar, dacă te tot inteapa, deja devine insuportabil. Tocmai acest mecanism conduce la explozia celui atacat. Redactorii care utilizeaza aceasta arma murdara se cred “baieti destepti” . Cei cu intentii bune sunt si ei penibili recurg tot la picatura chinezeasca si continua să polueze cu obstinatie emisiunile.

Atacurile sistematice duc la decredibilizarea intregii massmedia. Chiar daca, aparent avem telecomanda in mana ,ele continuand la nesfîrsit, se aduna atata ura incat nu mai este nimic de facut. Eu nu ma erijez in judecator dar toleranta poate fi si un medicament care ucide.


Digg!

februarie 14, 2008 - Scris de radupress | manipulare, media, politica, radio, tv, ziare | , , | 1 comentariu

1 comentariu »

  1. Foarte buna comparatia intre televiziune si celebra tortura psihologica “Picatura Chinezeasca”.
    Dar exista si alte torturi fie ele psihologice fie ele fizice care pot fi comparate cu mass-media…
    Putem spune ca televiziunea este o metoda de a manipula masa, o metoda de a transmite mesaje subliminale indivizilor ce urmaresc o reclama, un film sau o emisiune preferata… Se cunosc cazuri in care diferite campanii electorare au introdus mesaje subliminale pentru a atrage voturi in favoarea persoanelor care le folosesc.
    Dar aici ramane la alegerea noastra daca suntem afectati sau nu…
    cu stima si respect, S.

    Comentariu�Comentarii de Satanista666 | iunie 22, 2009 | Răspunde


Lăsați un comentariu